Ländlerul nefiresc româno-german

Nu numai tangoul ci şi ländlerul (dans popular german) se poate juca în doi. La fel şi cu corupţia. Cotidianul din Munchen „Süddeutsche Zeitung" confirmă în ediţia de miercuri percheziţii la sediile grupului Airbus din cauza unor acuzaţii de corupţie legate de contractele EADS cu România. După zeci de ani de deductibilitate a şpăgii de la impozit, Berlinul combate astăzi cu mânie teutonă politica concernelor germane de a-şi promova exporturile prin plăţi imorale către nişte trepăduşi cu putere de semnătură cocoţaţi în fruntea statului.
O ţară care ne-a rămas de trei ori datoare, la propriu, în ultima sută de ani se erijează mai nou în promotor al luptei anti-corupţie prin mandate de percheziţie şi virtuţi etnice, sub impactul rezultatului recentelor alegerile prezidenţiale. Tactică îndoielnică ascunsă mereu după paravanul corectitudinii şi pretextul bunelor relaţii economice. Încă de la cel mai renumit ministru al afacerilor externe al Berlinului, Gustav Stresemann, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, aflam în 1926 vis a vis de o datorie istorică a Germaniei faţă de România, ca subiectul trebuie omorât prin bani oferiţi cercurilor politice din ţară. Citind presa germană, mesajul este cât se poate de limpede: valorile germane împotriva corupţie nu sunt doar o încercare de a continua campania de virusare informativă a unei lumi cu mitul corectitudinii pe bază etnică, dar şi o aroganţă de a pune întregul popor român sub acuzaţia generală de a fi corupt.
Trist că mai bine de şaizeci de ani de integrare europeană par să nu fi deschis Berlinului spiritual noi oportunităţi de a-şi promova imaginea măgulitoare în Europa. Fixaţia cu obstinaţie a Germaniei pe nişte leacuri otrăvitoare, prin care „promotori ai corectitudinii" doreau să vindece omenirea într-un trecut întunecat şi pentru care au mai pierdut două războaie mondiale, revin în vogă. Ecoul în presa germană al victoriei Domnului Klaus-Werner Iohannis exprimă interesul deosebit al Berlinului în maniera tradiţională bine cunoscută din istorie, numită prin eufemism „penetrare paşnică". Consecinţa directă fiind instrumentalizarea de către Germania a aspectului etnic în relaţia cu Bucureştiul. De aceea noul preşedinte ales trebuie să fie extrem de circumspect la asemenea avansuri toxice deoarece lupta informativă a Berlinului împotriva României a intrat într-o nouă dimensiune.
În primul rând Domnul Iohannis este cetăţean român ales de o majoritate în funcţia de preşedinte al ţării. Din această poziţie are capacitatea să răspundă asalturilor externe, inclusiv germane la cele mai delicate subiecte. Pentru a înţelege mecanismul subtil de cotropire informativă a spaţiului vital german până la gurile Dunării trebuie să remarcam recrudescenţa practicilor de culpabilizare istorică a României şi românilor din ultimul secol.
După ce au îngropat pe urma cliringul bilateral (1936-1944) a doua datoria de miliarde de euro faţă de România au folosit cu succes arma culpabilizării unui întreg popor şi a victimizării Germaniei. Cea mai reuşită acţiune fiind implantarea românilor conştiinţa de trădători prin actul de la 23 august, prin care am fi supărat Germania. Doar aşa se explică de ce în şcoli copiii nu învaţă că România de fapt nu a trădat poporul german ci la ajutat să scape de un tiran, sau că un Hohenzoller a încetat războiul şi nu un Popescu, iar că Italia şi Finlanda au ieşit din război mult înaintea noastră şi că ar fi fost cazul să contabilizăm şi noi ciopârţirea teritoriala a ţării impusă de Berlin înaintea războiului.
Cea mai recentă operaţiune de culpabilizare a României constă în promovarea mitului vânzării etnicilor germani de către comunişti. Capitol deschis, de altfel în 1997, prin scuza neinspirata a guvernului României pentru „vânzarea" saşilor şi şvabilor. Prost inspirat şi prost informat demers pentru că izvorăşte din necunoaşterea faptului că Hitler îi transformase în 1934 şi pe etnicii germani din România în nemţi după definiţia Reichului. Astfel contra unei sume pentru Germania totuşi modestă de aproximativ 8000 de mărci, Bonnul delimita într-un fel după criterii etnice un spaţiu vital şi totodată îşi asigura forţa de muncă cu imigranţi bine calificaţi şi vorbitori de limbă germană.
Aşa a fost compensat efectul demografic de după război, asigurându-se totodată Germaniei divizate postbelice şi statutul de victimă. De fapt este însă o abordare de tip dublu standard. Mitul traficului cu etnici germani îl demontează însăşi sistemul fiscal al Germaniei care până în zilele noastre percepe „o taxă de goană" pentru proprii cetăţeni dornici să părăsească ţara către destinaţii mai atractive. Dacă Germania impozitează patente, brevete sau succesiuni până la zece ani după părăsirea ţării, de ce n-ar fi fost îndreptăţită să perceapă şi România o taxă pentru educaţia oferită emigranţilor.
Domnul Iohannis are aşadar şansa unică în istorie de a ajunge cu Germania politică la pace (o pace care oricum nu a fost încheiată nici până acum cu Berlinul prin tratat). Ar reprezenta şi o pace simbolică şi de impact cu Germania mitologică din mintea românilor.

Radu GOLBAN

http://radugolban.ro/

Pericolul Moscova-Berlin – alianţa născută din complexul singurătăţii

La ce să ne așteptăm de la Berlin astăzi, după 75 de ani de la semnarea Tratatului Molotov-Ribbentrop, dacă experţii germani numesc „văicăreală” urmările acestui pact pentru România? „Consecințele Tratatului Hitler-Stalin sub forma de discurs al victimei în România”, adică o lamentaţie pe fondul cedării Basarabiei și Bucovinei, a fost în 2009 titlul unei dezbateri la Universitatea din Leipzig. Această traumă națională a românilor ar fi așadar, în conceptul de „pax germanica”, o ipocrizie şi un bocet nefondat. În ceea ce-l priveşte, Berlinul pretinde că dreptul la propria istorie aparține exclusiv hegemonului.

Deşi URSS, sub Gorbaciov, s-a dezis formal de infamul pact, Berlinul a evitat până în zilele noastre condamnarea lui. Interesant doar că în Europa reapare astăzi teama de alianţa ruso-germană. Fără a-şi face complexe pe urma unor traume ale trecutului, Berlinul este tot mai preocupat de construirea noului său rol în lume. Şi cum ar putea Germania să debuteze pe parchetul politicii mondiale și să depășească imaginea unei simple puteri regionale sau economice? În căutarea unui nou statut al Berlinului în lume, poziția de aliat al Americii devenise din ce în ce mai incomodă. Instrumentarea unui fals conflict sau non-conflict oferă cel mai bun prilej pentru a facilita ascendentul Germaniei la nivel mondial. Pentru aprinderea motorului german de mare putere politică este însă nevoie de o igniție intensă pe care nu o poate oferi decât Rusia. Prin regizarea bine cântărită a decuplării Europei de America, servită audienţei prin gălăgioasa critică a Berlinului în urma interceptărilor (de altfel reciproce) între prieteni, observăm că trecerea de la adolescență la maturitate politică a Germaniei nu funcţionează fără pierderi colaterale. Rețeta „Merkel si poporul rus libertatea ne-au adus” este cât se poate de simplă: se alege o țară tânără, dependentă de Rusia, dar totuși cu o imagine de aspirant la occidentalism, multietnică și cu risc limitat de contagiune în zonă. Ghinionul Ucrainei, ca și cel al Greciei, iar mai înainte al defunctei Iugoslavii, este de a fi tolerat experimente de ascensiune politică ale Germaniei, pentru ca Berlinul să aibă prilejul să-şi proiecteze în faţa lumii o politică tot mai ambiţioasă.

Referindu-ne mereu la Tratatul Molotov-Ribbentrop din 1939 riscăm să pierdem din vedere motivele complexe de apropiere ale acestor două mari puteri europene. Izolarea Germaniei, dar şi a Uniunii Sovietice după Primul Război Mondial a creat cele mai favorabile condiţii pentru această alianţă nefastă, aşa cum s-a întâmplat în 1922 prin Tratatul de la Rapallo – spre surprinderea marilor puteri occidentale, Germania este primul stat din lume care recunoaşte Rusia Bolşevică, iar Moscova îşi deschide porţile pentru produsele şi tehnologia germană. Situaţia economică şi politică după Primul Război Mondial a fost predestinată pentru o astfel de alianţă, dat fiind faptul că modul prin care America şi Franţa s-au impus în Europa prin Tratatul de la Versailles nu a fost agreat nici de Berlin, nici de Moscova. Noua arhitectură de pace în Europa după război a urmărit din perspectiva diplomaţiei germane şi sovietice remedierea greşelilor făcute la Versailles şi înlăturarea izolării lor. Iar de la Rapallo la Molotov-Ribbentrop ne mai desparte doar un mic pas, Tratatul de Prietenie de la Berlin din 1926, care a exprimat trecerea de la solidaritatea între două state izolate la ambiţiile lor pe plan extern de a-şi aservi Europa. Aşadar carantina simultană impusă Uniunii Sovietice şi Germaniei a creat un focar de insecuritate în Europa de care nu ne putem feri până în zilele noastre. Excepţionalismul, anticapitalismul si antiamericanismul german cultivat de Hitler nu putea identifica pe plan mondial un aliat mai bun decât Uniunea Sovietică, un alt duşman de clasă politică şi economică al Americii. Imaginea Germaniei greu de desluşit este expresia poziţiei centrale în Europa care o obligă pe de o parte la o colaborare cu vestul, dar şi cu estul continetului, iar pe cealaltă parte impune totodată şi o politică de „Sonderweg” (cale aparte), mereu în contratimp cu aliaţii şi diferită de aşterptarile partenerilor. Iar noi ce concluzii putem trage din angajamentul Germaniei astăzi în Ucraina? Sindromul singurătăţii atât al Berlinului, cât şi al Moscovei sunt expresia dorinţei de neînrolare în structurile politice, economice şi juridice pe plan mondial, bine defintite prin standarde anglo-saxone.

In concluzie, efectele izolării Germaniei şi a Uniunii Sovietice în prima jumătate a secolului al XX-lea sunt identice cu aspiraţiile la un „Sonderweg” politic diferit de restul lumii din zilele noastre, riscul la nivel mondial fiind probabil mai mare decât scenariul uncrainean. Ironia sorţii este că exact lipsa propriei istorii pe plan politic, în mod normal o critică adusă lumii noi, se potriveşte mai degrabă Germaniei şi Rusiei. Lipsa propriei istorii – în acest context nefiind definită atât de vechimea culturii acestor două popoare cât de nesiguranţa şi stângăcia pe parchetul politicii mondiale – şi parvenitismul politic generat de un belşug trecator sunt adevaratele motive de îngrijorare pentru întreaga planetă. O uniune din singuratate. Artificialitatea statului german înfiinţat doar la 1872, născut din condeiul lui Bismarck, fără posibilitatea de ascensiune mondiala într-o lume deja împarţită, nu putea să gasesasca un numitor comun decât cu un aliat de asemenea încă nedefinit, însă cu o întindere teritorială mai mare decât toate coloniile la un loc.

Din cautarea cu obstinaţie a unei politici proprii, a unei definţii limpezi şi a unui profil vizibil, Germania a făcut până în prezent, prin relaţia cu Rusia, mai mult rău decat bine. De aceea, se impune prudenţă faţă de pacifismul german! Doar tot dintr-un avânt de pacifism l-au dus nemţii pe Lenin în Rusia ca, printr-o Revoluţie, să înceteze războiului în estul Europei! Şi aşa s-a ales Germania cu un aliat fidel, iar noi nu ne-am mai dorit decât să ne păzească nemţii de ruşi. Un plan magistral!

Radu Golban 

rgolban@bluewin.ch

Prezentarea localitatii

Suprafata: 4862 ha

Intravilan: 3035,05 ha

Extravilan: 1826,95 ha

Populatie: 65852

Gospodarii: 20411

Nr. locuinte: 29276

Nr. gradinite: 9

Nr. scoli: 10

Nr. licee: 8

Asezarea geografica:

Municipiul Giurgiu, centru politic, administrativ, economic şi cultural al judeţului, este aşezat la 65 km sud de Bucureşti, pe malul stâng al Dunării, fiind unul din importantele porturi internaţionale dunărene. Giurgiu formează o Euro-Regiune cu oraşul bulgar Ruse (Pyce), situându-se pe traseul coridorului de transport Pan-European nr. 9 (Dunărea şi Canalul Rin-Main-Dunăre) şi fiind legat de ţări riverane, de Marea Nordului şi de Marea Neagră.

Activitati specifice zonei:

Comert şi servicii
Construcţii şi reparaţii navale
Activităţi comerciale specifice zonelor libere
​Transport fluvial

Activitati economice principale:

​Prefabricate din beton
Construcţii metalice
Construcţii civile, industriale
Mobilă şi produse din lemn
Produse alimentare: carne şi preparate din carne, ulei, lapte şi produse lactate
Produse de panificaţie
Textile şi confecţii

Obiective turistice:

Oportunităţi:
Conexiune cu Bulgaria prin podul mixt de cale ferată şi şosea peste Dunăre - Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse.
Portul Giurgiu - unul din principalele porturi la Dunăre, care asigură legătura fluvială cu toate porturile dunărene.
Obiective turistice:
Ruinele Cetăţii Giurgiu
Turnul Ceasornicului
Muzeul de Istorie "Teohari Antonescu"
Ateneul Român "Nicolae Bălănescu"
Malul Roşu - situl arheologic datând din epoca paleoliticului
Tabia - zid al cetăţii otomane de la sfârşitul secolului al XVIII-lea
Alte monumente şi case memoriale

Evenimente locale:

Zilele Municipiului Giurgiu - Ziua Patronului spiritual al municipiului Giurgiu - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - este marcată în fiecare an, pe parcursul mai multor zile, sub genericul "Zilele Municipiului". Seria evenimentelor organizate cu acest prilej cuprinde lansări de carte, vernisarea unor expoziţii, spectacole susţinute de elevii şcolii de Muzică şi Arte Plastice "Victor Karpis", seri culturale de muzică şi poezie, colocvii şi sesiuni de comunicări, spectacole de divertisment în aer liber. La festivităţi sunt invitaţi să ia parte şi reprezentanţii oraşelor cu care Giurgiu este înfrăţit - Ruse şi Veliko Turnovo (Bulgaria), Edirne (Turcia), Dunauvarós (Ungaria), Izmail (Ucraina), L'Alcudia (Spania). De asemenea, în şedinţa festivă a Consiliului Local, tinerilor care împlinesc 18 ani în acea zi de 23 aprilie li se înmânează diploma de "Cetăţean al Municipiului Giurgiu".
Ziua Dunării - Ziua Dunării a început să fie sărbătorită în 2004, reprezentanţii oraşelor riverane Dunării hotărând să organizeze anual, pe 29 iunie, festivităţi prin care să conştientizeze public importanţa pe care acest fluviu îl are în viaţa socio-economică a oraşelor şi ţărilor pe care le traversează. La Giurgiu, manifestările sunt deschise de concursul de înot desfăşurat la bazinul şcolii Generale nr. 8 pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 ani. Sunt organizate, de asemenea, concursuri de desen, pictură sau de eseuri. Punctul central al desfăşurării manifestărilor este Portul, unde giurgiuvenii pot urmări spectacole de muzică de toate genurile, dans modern, recitaluri şi dansuri populare ale Ansamblului Folcloric "Doina Dunării", demonstraţii de arte marţiale cu tinerii de la C.S. "Aquila" Giurgiu, defilarea ambarcaţiunilor rapide ale Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră etc..
Ziua Sfintei Maria Mare - În fiecare an, pe 15 august se organizează în portul Giurgiu o serie de manifestări dedicate acestei sărbători. În deschidere, se oficiază o slujbă religioasă de pomenire a celor care şi-au pierdut viaţa pe apă şi este sfinţită o ancoră de flori care mai apoi este aruncată în apele Dunării. Localnicii se pot bucura apoi de parada ambarcaţiunilor rapide de intervenţie pe Dunăre, concursuri sportive, demonstraţii de arte marţiale, plimbări cu vaporaşul, spectacole folclorice, concerte şi focuri de artificii.
Boboteaza - sărbătorită pe 6 ianuarie, are, pe lângă semnificaţia religioasă, şi trăsături de sărbătoare populară. Oficialităţile locale şi sute de giurgiuveni participă la Sfânta Liturghie şi la slujba de sfinţire a apei, oficiate la Catedrala Episcopală "Adormirea Maicii Domnului", precum şi la ritualul recuperării crucii din apele îngheţate ale Canalului Sf. Gheorghe.
Târgul de Moşi - Târgul meşterilor populari "De Moşi" este un eveniment local de dată recentă, organizat la începutul lunii iunie. Giurgiuvenii pot admira sau cumpăra produse realizate de păstrători ai meşteşugurilor tradiţionale, ai culturii şi spiritualităţii româneşti, veniţi din Giurgiu şi din întreaga zonă Vlaşca, dar şi de la Horezu, Câmpulung Muscel, Baia Mare, Sibiu, Târgovişte, Suceava etc.. În aceeaşi perioadă se organizează Festivalul Judeţean "Căluşul ca pe Vlaşca", care aduce căluşari din mai multe localităţi giurgiuvene nu doar pe scena Târgului "De Moşi", dar şi pe aleile parcurilor şi pe străzile principale din oraş.

Facilitati oferite investitorilor:

Zona Liberă Giurgiu - Între facilităţile oferite operatorilor din Zona Liberă se numără următoarele:
- mărfurile aflate în zona liberă sunt considerate ca fiind în afara teritoriului vamal românesc, atât timp cât nu sunt importate şi nu sunt supuse plăţii taxelor vamale şi TVA, pe perioada cât staţionează aici;
- mărfurile străine pot staţiona în interiorul zonei libere, fără plata de drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără o limitare în timp;
- mărfurile străine se pot prelucra în zona liberă sub regimul vamal de perfecţionare activă şi/sau transformare sub control vamal, fără plata drepturilor de import şi plata taxelor vamale;
- investiţiile străine nu pot fi naţionalizate, expropriate, rechiziţionate decât în cazuri de interes public (de excepţie) şi cu plata unei despăgubiri corespunzătoare.
Zona Liberă Giurgiu dispune de amenajări hidrotehnice - cheiuri şi dane de acostare, precum şi macarale de încărcare-descărcare, oferind condiţii optime de transbordare a mărfurilor de pe mijloacele de transport fluviale pe mijloacele de transport rutiere şi feroviare. Administraţia Zonei Libere Giurgiu deţine în proprietate spaţii de depozitare, hale, platforme, birouri, containere etc., care pot fi închiriate pe o perioadă de maximum cinci ani. Terenurile din interiorul Zonei Libere pot fi concesionate pe o perioadă de maximum 49 de ani persoanelor fizice şi juridice, române sau străine, pentru realizarea de obiective de producţie, depozitare, prestări-servicii, prin licitaţie publică cu precalificare. Zona Liberă Giurgiu se adresează atât firmelor româneşti, cât şi celor străine, acestea având posibilitatea de a-şi deschide reprezentanţe în perimetrul Zonei Libere Giurgiu.
Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord - Cu o suprafaţă totală de 13,4 ha, parcul tehnologic pune la dispoziţia agenţilor economici infrastructură şi diverse utilităţi, cum ar fi: canalizări industriale, menajere şi pluviale, staţie de epurare a apelor industriale, două puţuri de apă la mare adâncime (600 m), şase staţii de transformare a energiei electrice de la medie la joasă tensiune, centrală termică, cale ferată, căi de acces, parcări păzite, săli de conferinţă, laboratoare fizico-chimice, cabinete de medicină generală, medicina muncii şi de protecţia muncii, reţea de telecomunicaţii (telefon, fax, internet). În plus, parcul tehnologic oferă şi alte servicii precum activităţi de secretariat, consultanţă financiară, activităţi de contabilitate, întreţinere permanentă a infrastructurii, pază permanentă.
Forţă de muncă disponibilă
Toate utilităţile

Proiecte de investitii:

În vederea dezvoltării durabile a economiei oraşului Giurgiu, municipalitatea şi-a propus ca în următorii ani să implementeze o serie de proiecte majore pentru sprijinirea mediului de afaceri şi atragerea de investitori în municipiu. Majoritatea acestor proiecte sunt cuprinse în Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu, instrument realizat prin proiectul transfrontalier denumit "Operaţiuni în Euroregiunea Ruse-Giurgiu - oportunităţi de management integrat prin realizare de Masterplan". Pentru implementarea lor, Primăria Municipiului Giurgiu urmăreşte atragerea de fonduri prin programe naţionale, europene sau internaţionale, respectiv realizarea de parteneriate public-private.
Proiecte prioritare propuse prin Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu:
1. Situri industriale de mari dimensiuni, de 300-400 hectare (Mega-Locaţii), destinate găzduirii unor mari companii din domeniul industrial. Atragerea unor astfel de companii ar genera o cerere destul de mare a forţei de muncă şi ar stimula creşterea economică şi cerinţele de muncă ale furnizorilor locali. Pentru aceste situri industriale au fost identificate locaţii propice, atât în Giurgiu, cât şi în Ruse, cu acces la autostrada şi podul peste Dunăre, precum şi la calea ferată. Costurile totale pentru achiziţionarea a 300-400 hectare de teren, potrivite pentru deschiderea şi eliminarea unei potenţiale contaminări vor necesita o investiţie totală cuprinsă între 40 şi 100 milioane euro. Ca şi în cazul Zonelor Libere existente în Giurgiu şi Ruse, o societate de drept privat ar trebui să preia această investiţie asistată integral de către toate entităţile publice. Autorităţile publice centrale şi locale pot oferi spre vânzare/concesiune terenuri cu toate utilităţile necesare şi pot acorda diferite ajutoare de stat, stimulente şi facilităţi fiscale, în conformitate cu legislaţia comunitară în vigoare.
2. Incubatoare de afaceri transfrontaliere pentru întreprinderile mici şi mijlocii - aceste structuri de sprijinire a afacerilor vor găzdui pentru 4-5 ani afacerile antreprenorilor locali şi le vor oferi o gamă diversificată de servicii-suport (consultanţă, organizarea de evenimente etc.). Investiţia totală este estimată la 5,1 mil. euro pentru incubatorul din Giurgiu.
3. Noul pod peste Dunăre - împreună cu drumurile urbane de acces la acesta şi noi staţii de cale ferată, va asigura conexiunea rutieră şi feroviară rapidă între cele două ţări, de-a lungul coridorului pan-european IX. Acesta va avea o lungime de circa 3,5 km şi o lăţime de 30 m, cu două benzi rutiere pe sens şi o linie dublă de cale ferată. Acest nou pod va fi amplasat în paralel şi la est de actualul pod. Investiţia este estimată la 300 mil. euro.
4. Cartiere eficiente energetic/Soluţii de management energetic - proiectul propune ecologizarea şi reconversia funcţională a două situri brownfield din cele două municipalităţi, în suprafaţă totală de 55 de hectare, şi transformarea lor în cartiere de locuinţe eficiente energetic, însoţite de unităţi de producţie a energiei din resurse regenerabile (de ex. panouri fotovoltaice). Pentru implementarea proiectului se propune parteneriatul public-privat, în care partea publică ar putea asigura, prin vânzare sau concesiune, terenul şi construi o parte din locuinţe, iar partea privată ar realiza investiţiile în facilităţile de producţie a energiei din resurse regenerabile, pentru care ar putea primi şi subvenţii de la stat.
5. Soluţii de transformare a deşeurilor în energie prin incinerare - unitatea de incinerare a deşeurilor solide depozitate în aceste platforme moderne poate prelucra până la 150-200.000 de tone de deşeuri anual, colectate de pe o rază de circa 50 km. Pentru acest proiect se propune un parteneriat public-privat în care municipalităţile dau drept de exploatare a deşeurilor pentru o perioadă îndelungată de timp, iar partenerul privat aduce know-how-ul şi capitalul. Acest proiect va fi integrat cu celelalte soluţii de creştere a eficienţei energetice de la nivelul celor două municipalităţi, care ar presupune modernizarea reţelei de distribuţie, instalarea de noi contoare, înfiinţarea de unităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, izolarea termică a clădirilor, înlocuirea becurilor normale cu LED-uri economice în cazul reţelei de iluminat public, reabilitarea sistemelor de distribuţie a energiei termice, care necesită investiţii totale de 30 mil. euro în Giurgiu.
6. Construcţia de noi centre de primire şi informare a turiştilor - pe ambele maluri ale Dunării, cu o suprafaţă de 500 mp, atât în Ruse, cât şi în Giurgiu, care să ofere servicii de informare şi asistenţă pentru turişti. Aceste centre trebuie să aibă acces direct la reţeaua de transport în comun, pentru a asigura deplasarea rapidă a turiştilor. Fiecare centru va implica o investiţie de circa 1 mil. euro.
7. Crearea de noi spaţii verzi - are în vedere reabilitarea, reconversia funcţională şi reamenajarea peisagistică, cu prioritate, a 4 km din malul Dunării în Ruse şi Giurgiu. Astfel, infrastructura portuară uzată moral va fi înlocuită treptat cu zone de promenadă, cu restaurante şi terase, hoteluri, cinematografe, centrul de primire a turiştilor, punct de îmbarcare într-o telegondolă care să lege cele două oraşe pe deasupra Dunării, utilizarea insulelor şi canalelor pentru activităţi recreative, port de yacht-uri, amenajarea ruinelor cetăţii etc. De asemenea, spaţiile verzi din interiorul oraşelor vor fi reamenajate peisagistic şi funcţional, iar infrastructura turistică din parcurile naturale din împrejurimi va fi îmbunătăţită (trasee turistice, panouri informative, marcaje etc.).
8. Program de reabilitare şi reamenajare a zonelor centrale din Ruse şi Giurgiu - vizează reabilitarea reţelei stradale din centrul celor două oraşe (inclusiv reţelele de utilităţi), construcţia de noi locuinţe şi funcţiuni publice şi economice pe terenurile disponibile, amenajarea spaţiilor verzi, care va face aceste zone mai atractive pentru vizitatori şi locuitori. Investiţia anuală într-un program de construcţie de noi locuinţe s-ar ridica la 120 de milioane de euro în Ruse, respectiv la 45 milioane de euro în Giurgiu. În ceea ce priveşte finanţarea, se propune un model de parteneriat public-privat în care municipalităţile asigură infrastructură de transport şi utilităţi, eventuale terenuri aflate în proprietate publică şi subvenţii pentru locuinţele cu destinaţie socială, iar companiile private se ocupă de construcţia locuinţelor.
Alte proiecte de investiţii pe care Primăria Municipiului Giurgiu doreşte să le realizeze sunt:
1. Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu
Descrierea succintă a proiectului:
Obiective:
- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de bază pentru fluidizarea traficului local din municipiului Giurgiu.
- îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor municipiului.
- creşterea economică durabilă
Activităţi:
- reabilitare şi modernizare străzi
- reabilitare şi modernizare trotuare
- reabilitare şi modernizare  iluminat stradal
Calendar indicativ (durata proiectului şi perioada estimată de punere în aplicare): 12 luni (2014-2015)
Stadiul actual: Studiu de Fezabilitate realizat în mai 2011
Activităţi de pregătire necesare: Reactualizare Studiu de Fezabilitate
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului: 6.000.000 euro
2. Reabilitarea termică a clădirilor, inclusiv cu valorificarea potenţialului solar
Descrierea succintă a proiectului: Reabilitarea termică a cca. 40 blocuri de locuinţe (58 scări) din municipiul Giurgiu.
Lucrări exterioare propuse: izolarea termică a părţii opace a faţadelor, cu sisteme termoizolante, înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie termoizolantă, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, termo-hidroizolarea terasei, respectiv termo-hidroidroizolarea şarpantei şi izolarea termică a planşeului peste ultimul nivel, izolarea termică a planşeului peste subsol sau peste alte suprafeţe neîncălzite.
Lucrări interioare propuse: izolarea termică a elementelor de construcţie interioare care separă spaţiile încălzite de cele neîncălzite, repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră din subsol/ canal termic, inclusiv izolarea termică a conductelor de distribuţie, cuprinse între punctul de racord şi planşeul peste subsol/ canal termic al blocului /scării, montarea robinetelor termostatice la radiatoare şi a robinetelor de presiune diferenţială la baza coloanelor de încălzire,  repararea/ înlocuirea centralei termice de bloc/ scară, achiziţia şi instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile - panouri solar termic, panouri solar electric, pompe de căldură, centrală pe bază de biomasă.
Calendar indicativ: 2014 - 2015
Stadiul actual: Propunere de proiect în strategia de dezvoltare a municipiului Giurgiu
Activităţi de pregătire necesare: Studii de fezabilitate, fişă de analiză termică şi energetică a blocului (scării), documentaţie de avizare pentru lucrările de intervenţie (DALI), certificat de performanţă energetică a blocului (scării), raport de audit energetic a blocului (scării), proiect tehnic.
Surse posibile de finanţare ale activităţilor de pregătire: Surse proprii, credit, fonduri structurale
Buget orientativ al proiectului: 580.000 euro
3. Balkanic Forum - Spaţiu public pentru comunitatea Giurgiu-Ruse
Descrierea succintă a proiectului: Prin proiect se propune transformarea unei foste zone industriale, aceea a fostei Fabrici de zahăr, situată în imediata vecinătate a Canalului Sf. Gheorghe şi în apropierea zonei de comunicare directă cu Dunărea. Zona aceasta nu mai are în prezent funcţiune industrială, dar vecinătatea cu apa conferă avantajul de a putea fi transformata într-o zonă de agrement pentru comunităţile din Giurgiu şi Ruse, în cadrul euroregiunii.
Principalele activităţi:
- stabilire parteneriate/acorduri cu structuri şi asociaţii interesate (Administraţia Naţională Apele Române), Municipiul Ruse, parteneri din România şi Bulgaria
- reabilitarea frontului de apă
- realizare dotări specifice
- amenajare spaţiu public pentru comunitatea româno-bulgară
- creare spaţiu multifuncţional (sală multifuncţionala de aproximativ 500 persoane, destinată organizării de conferinţe, workshop-uri, expoziţii etc.)
- amenajare spaţiu verde
Calendar indicativ: 2014-2020
Stadiul actual: Propunere inclusă în Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu
Activităţi de pregătire necesare: Acord/parteneriat cu instituţii/organizaţii interesate, realizare Studiu Fezabilitate + proiect Tehnic
Surse posibile de finanţare ale activităţilor de pregătire: fonduri europene şi naţionale
Buget orientativ al proiectului: 26.000.000 euro
4. Crearea/extinderea zonei de agrement pe malul Dunării /Canalului Sf. Gheorghe
Descrierea succintă a proiectului:
- stabilire parteneriate cu structuri şi/sau asociaţii interesate (Administraţia Naţională Apele Române)
- amenajarea şi consolidarea malului Dunării, respectiv al Canalului Sf. Gheorghe
- realizare dotări specifice
Calendar indicativ: 2014-2020
Stadiul actual: Propunere inclusă în strategia de dezvoltare locală; Propunere de proiect în Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu
Activităţi de pregătire necesare: Acord/parteneriat cu Administraţia Naţională Apele Române; Realizare Studiu Fezabilitate
Surse posibile de finanţare ale activităţilor de pregătire: Fonduri europene şi naţionale
Buget orientativ al proiectului: 10.000.000 euro
5. Înfiinţarea unui  port de agrement la Giurgiu, pe Canalul Sf. Gheorghe
Descrierea succintă a proiectului:
- stabilire parteneriate/acorduri cu structuri şi asociaţii interesate (Administraţia Naţională Apele Române)
- amenajarea şi consolidarea malului Canalului Sf. Gheorghe
- realizare dotări specifice
Calendar indicativ: 2014-2020
Stadiul actual: Propunere de proiect inclusă în Strategia UE pentru Regiunea Dunării; Propunere inclusă în strategia de dezvoltare locală
Activităţi de pregătire necesare: acord/parteneriat cu Administraţia Naţională Apele Române; realizare Studiu Fezabilitate
Surse posibile de finanţare ale activităţilor de pregătire: fonduri europene şi naţionale
Buget orientativ al proiectului:  50.000.000 euro
6. Proiecte integrate de regenerare urbana
Descrierea succintă a proiectului:
- Realizarea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare a utilităţilor publice;
- Activităţi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice, în vederea îndeplinirii cerinţelor minimale privind performanţă.
- Construcţie, reabilitare şi modernizare de locuinţe pentru tineri sau categorii socio-profesionale (medici, profesori, etc.), locuinţe sociale
- Consolidarea locuinţelor şi clădirilor nerezidenţiale în vederea reducerii riscului seismic
Calendar indicativ: 2014-2016
Stadiul actual: Propunere de proiect
Surse posibile de finanţare: fonduri UE, buget naţional şi local, fonduri private
Buget orientativ al proiectului: 10.000.000 euro
7. Amenajare  hidrografică a Canalului Cama în scopul valorificării turistice
Descrierea succintă a proiectului:
- Lucrãri de amenajare hidrograficã
- Consolidare maluri
- Amenajare zonă adiacentă
Calendar indicativ: 2014-2020
Stadiul actual: Propunere de proiect
Activităţi de pregătire necesare: Realizare Studiu de Fezabilitate, Geotehnic, Topografic
Surse posibile de finanţare ale activităţilor de pregătire: buget local , naţional şi fonduri nerambursabile
Buget orientativ al proiectului: 5.000.000 euro
8. Realizare piste de ciclism de-a lungul Dunării / în municipiu
Descrierea succintă a proiectului: Realizarea unei piste de ciclism alegând între două variante:
V1: port Dunăre, podul Bizetz, Aleea Plantelor, Str. Unirii, Str. 1 Decembrie 1918, şos. Prieteniei, Bd. Bucureşti până la ieşirea din oraş, pe două sensuri de mers, cca. 10 km;
V2: port Dunăre, podul Bizetz, Bd. Bucureşti până la ieşirea din oraş, pe două sensuri de mers, cca. 7 km.
Realizarea marcajelor, montarea semafoarelor pentru biciclete, aducerea la nivel a trotuarelor, realizarea de parcări pt. biciclete etc.
Calendar indicativ: 2014-2015
Stadiul actual: Propunere de proiect
Activităţi de pregătire necesare: Realizare Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic şi identificare surse de finanţare nerambursabilă din Buget de stat sau fonduri UE
Buget orientativ al proiectului: 900.000 euro
9. Reabilitarea siturilor contaminate istoric
Descrierea succintă a proiectului:
A) Reabilitarea sitului poluat - analiza solului, pentru determinarea gradului de poluare;
- decontaminarea terenurilor siturilor industriale poluate;
- preluarea şi depozitarea substanţelor toxice şi periculoase inclusiv ambalarea şi transportul deşeurilor;
- demolarea clădirilor aflate în stadiul de ruină şi planarea terenului;
- îmbunătăţirea calităţii terenurilor;
- lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor;
- asigurarea cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie cât şi lucrări de racordare la reţelele de utilităţi;
B) Pregătirea sitului reabilitat pentru noi activităţi
- construirea de clădiri şi anexe aferente care vor fi utilizate de operatorii economici, cu precădere IMM-uri, pentru activităţi de producţie şi/sau servicii;
- construirea infrastructurii rutiere/ feroviare şi a drumurilor de acces din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor;
Calendar indicativ: 2014 - 2018
Stadiul actual: Propunere de proiect
Activităţi de pregătire necesare: Întocmirea studiului de fezabilitate, bilanţului de mediu, studiului de piaţă.
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului: 19.700.000 euro
10. Amenajare bază sportivă olimpică pe Canalul Sf. Gheorghe
Descrierea succintă a proiectului:
- stabilire parteneriate cu structuri sau asociaţii  sportive interesate
- amenajarea şi consolidarea malurilor Canalului Sf. Gheorghe
- reamenajare clădiri existente
- realizare dotări specifice
Calendar indicativ: 2014-2020
Stadiul actual: Propunere inclusă în strategia de dezvoltare locală şi în Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu (zone de agrement)
Activităţi de pregătire necesare:
- Acord/parteneriat cu Administraţia Naţională Apele Române
- realizare Studiu Fezabilitate finanţat din fonduri europene şi naţionale
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului: 50.000.000 euro
11. Includerea în circuitul turistic a Cetăţii lui Mircea cel Bătrân
Descrierea succintă a proiectului:
- stabilire parteneriate cu structuri sau asociaţii de profil

 - amenajarea terenului - realizare lucrări hidrotehnice, întrucât nivelul pânzei freatice este ridicat şi fluctuant, iar la cote ridicate ale Dunării această zonă devine submersă 
- obţinere avize, acorduri, autorizaţii
- reamenajarea monumentului istoric
- realizare dotări specifice
- promovare şi publicitate
- includerea Cetăţii în circuitul turistic
- sistematizare verticală
- amenajări exterioare
- reţele exterioare 
Calendar indicativ: 2014-2020 
Stadiul actual: Inclusă în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012
Activităţi de pregătire necesare: Acord/parteneriat cu Ministerul Culturii; realizare Studiu Fezabilitate
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului: 1.000.000 euro
12. Amenajare plaje de-a lungul Dunării/Canalul Sf. Gheorghe
Descrierea succintă a proiectului:
Stabilire parteneriate/acorduri cu structuri si asociaţii interesate (Administraţia Naţională Apele Române)
Amenajare plaje de-a lungul Dunării/Canalul Sf. Gheorghe:
- realizare amenajări specifice
- realizare dotări specifice
- amenajare mal
Aceste amenajări conduc la valorificarea potenţialului turistic local şi regional.
Calendar indicativ: 2014-2020
Stadiul actual: Investiţia va fi cuprinsă în Planul de Dezvoltare Regională 2014 - 2020;
Propunere inclusă în strategia de dezvoltare locală
Activităţi de pregătire necesare: Realizare Studiu de Fezabilitate, Geotehnic, Topografic
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului:  50.000.000 euro
13. Amenajare de noi zone de recreere-agrement în Giurgiu
Descrierea succintă a proiectului:
- Realizarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii recreative;
- Realizare zone verzi în cartiere rezidenţiale;
- Protejarea zonelor naturale şi întărirea legăturilor dintre aceste zone şi oraşe (de exemplu, prin intermediul centurilor verzi şi/sau a coridoarelor conectate şi în continuitate cu reţelele de parcuri şi spaţii publice), "reînverzirea" oraşului existent etc.
Calendar indicativ: 2014-2016
Stadiul actual: Propunere de proiect
Activităţi de pregătire necesare: Realizare Studiu de Fezabilitate, Geotehnic, Topografic; Acord/parteneriat cu alţi factori posibil implicaţi
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului: 10.000.000 euro
14. Resurse regenerabile de energie în clădiri aparţinând unor entităţi publice
Descrierea succintă a proiectului:
Obiectiv general: dezvoltarea sustenabila a municipiului si a regiunii
Activităţi principale: elaborare studii tehnice de specialitate, Dotarea unităţilor de interes public cu sisteme de producere a energiei electrice şi termice pe baza resurselor regenerabile 
Calendar indicativ: 2014-2016 
Stadiul actual: Propunere de proiect corelată cu propunerile de proiecte privind "energia verde" din Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu   
Activităţi de pregătire necesare: Realizare Studii tehnice, realizare Studiu Fezabilitate
Surse posibile de finanţare: Fonduri UE, buget stat, buget local
Buget orientativ al proiectului: 10.000.000 euro
PROIECTE ÎN CURS DE IMPLEMENTARE:
1. Green Twinning - Înfrăţirea Verde
Program finanţare: Programul Intelligent Energy Europe
Descriere proiect: Green Twinning - Înfrăţirea Verde este un proiect cofinanţat de Programul Intelligent Energy Europe şi are ca obiective importante nu doar acordarea de consultanţă autorităţilor locale pentru elaborarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED), ci şi de a le oferi sprijin şi perfecţionare în vederea implementării acţiunilor cuprinse în acest Plan. Îndeplinirea obiectivelor proiectului se va realiza prin schimb direct de experienţă, transfer de cunoştinţe şi înfrăţirea unor localităţi cu experienţă în domeniu din Spania cu localităţi mai puţin experimentate aflate pe teritoriile celor 27 State Membre UE. Consorţiul Proiectului este alcătuit din 10 parteneri (municipalităţi, asociaţii/reţele de autorităţi locale, agenţii si companii private) din Bulgaria, Grecia, Polonia, România, Slovenia şi Spania. Coordonatorul proiectului este Uniunea Regională a Municipalităţilor din Attica (PEDA). Durata de desfăşurare a proiectului este de 24 luni, în perioada aprilie 2012 - aprilie 2014. Rezultatele proiectului pentru municipiul Giurgiu sunt elaborarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Giurgiu (PAED-MG) şi încheierea acordului de înfrăţire cu L'Alcudia, Spania.
2. DAHAR - Dezvoltarea Porturilor Interioare ale Dunării
Program finanţare: Programul de Cooperare Transnaţională pentru Sud-Estul Europei
Valoare totală proiect: 1.966.620 euro
Perioadă de implementare: 36 de luni începând cu data de 01 aprilie 2011
Descriere proiect: Aplicaţia reuneşte parteneri din majoritatea ţărilor dunărene, autorităţi publice locale sau naţionale, care au ca obiect de activitate transportul fluvial, întreţinerea sau protejarea apelor fluviului. Primăria Municipiului Giurgiu participă la activităţile proiectului în calitate de Partener Asociat Strategic, alături de partenerul Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale - Giurgiu.
Obiectivul general al proiectului DaHar este acela de a contribui la o mai bună integrare a navigaţiei de interior în lanţul logistic de transport, prin investigarea şi planificarea utilizării optime a transportului multi-modal, a potenţialului logistic al porturilor şi a zonelor portuare din oraşele mici şi mijlocii din sud-estul Europei, care sunt port la Dunăre.
3. Îmbunătăţirea accesibilităţii euroregiunii Ruse-Giurgiu cu coridorul 9 PAN European de transport 
Program finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013 
Valoare totală proiect pentru municipiul Giurgiu: 1.263.967,98 Euro, din care:
- 1.067.547,36 Euro (84,46 %) - finanţare prin Fondul European de Dezvoltare
Regională
- 158.501,58 (12,54%) - finanţare de la Bugetul de Stat
- 37.919,04 ( 3%) - contribuţia proprie a Primăriei Municipiului Giurgiu
Perioada de implementare: 30 de luni, începând cu 14 iulie 2012
Descriere proiect: Obiectivul acestui proiect este îmbunătăţirea infrastructurii principale de transport din Euroregiune care va contribui la fluidizarea traficului rutier în zona de frontieră şi desfăşurarea acestuia în condiţii optime de siguranţă.
Lucrările de investiţii vizează reabilitarea unui important bulevard din Ruse, Tutrakan, precum şi reabilitarea/modernizarea a două segmente de drum din Giurgiu care leagă zona de frontieră cu centrul oraşului. Pe acest traseu, în lungime totală de 2 411 m, se vor realiza şi 2 sensuri giratorii.
Lider de proiect este Primăria Ruse, iar municipiul Giurgiu are calitatea de partener.
4. Înfiinţarea unei pieţe de gross de peşte în municipiul Giurgiu 
​Program finanţare: Programul Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013
Valoare totală proiect: Bugetul indicativ al proiectului prevede o valoare totală de 6.965.238,04 lei, TVA inclus, din care 5.562.708,10 lei, fără TVA, asistenţă financiară nerambursabilă, iar 58.600,00 lei, fără TVA, contribuţia proprie a Primăriei Giurgiu.
Descriere proiect: Proiectul vizează, aşa cum reiese din titlu, construirea unei pieţe pentru peşte şi va contribui la:
- creşterea competitivităţii sectorului pescăresc pe termen lung în judeţul Giurgiu;
- monitorizarea preţului pe piaţă pentru peşte;
- stimularea comportamentului concurenţial pe piaţă;
- creşterea gradului de transparenţă pentru tranzacţiile derulate pe piaţa de peşte;
- cumpărătorii vor beneficia de produse comercializate în condiţii optime de igienă şi conservare;
- concentrarea resurselor de peşte într-un singur loc ;
- asigurarea respectării procedurilor de calitate, control, norme de igienă.
5. Implementarea unui sistem informatic al Registrului Agricol Geospaţial Giurgiu - RAGIS1
Program finanţare: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
Valoare totală proiect: 6.030.127 lei, din care contribuţia proprie a municipiului Giurgiu este de 7.537 lei, reprezentând un procent de 2 % din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.
Descriere proiect: Primăria Municipiului Giurgiu este partener alături de Consiliul Judeţean Giurgiu şi alte 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Giurgiu.
Obiectivul principal al proiectului este achiziţionarea unui sistem informatic destinat gestiunii Registrului Agricol în format electronic, respectiv achiziţionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a soluţiilor software.
Scopul realizării acestui sistem informatic integrat este de a facilita administrarea mai eficientă a resurselor agricole, prin consolidarea şi gestionarea agregată la nivel judeţean, şi de a crea o punte informaţională între instituţiile publice la nivel naţional.
6. Portul Verde şi de înaltă performanţă Giurgiu 
Perioada de implementare: 01.07.2013 - 31.12.2014
Valoare totală proiect: 800.000 euro, din care ILR va participa cu 400.000 euro, iar Comisia Europeană cu 400.000 euro. Primăria Giurgiu va beneficia de 26.420 euro pentru activităţile desfăşurate
Descriere proiect: Proiectul în domeniul reţelelor transeuropene de transport (TEN-T) are ca parteneri ILR Logistica Romania S.R.L., Industrie-Logistik-Linz GmbH, S.C. Administraţia Zonei Libere Giurgiu S.A. şi Primăria Municipiului Giurgiu. Proiectul vizează în perspectivă refacerea şi modernizarea cheiului de descărcare, investiţii în macarale cu performanţe ridicate, extinderea căii ferate pentru realizarea unei infrastructuri trimodale de transport, reabilitarea infrastructurii rutiere din interiorul zonei portuare, dragarea canalului navigabil, modernizarea sistemelor de tehnologie a informaţiei existente, integrarea în cadrul Sistemului de Informaţii Fluviale.
În acest sens, pentru realizarea obiectivelor enumerate mai sus, în această primă fază se vor realiza următoarele:
- raport privind conceptul de infrastructură şi suprastructură;
- raport privind consolidarea sistemelor de informaţii şi de gestionare ale lanţului logistic şi ale portului;
- raport referitor la conceptul operaţional pentru portul verde Giurgiu, care să ofere soluţii de aprovizionare eficientă pentru clienţi;
- plan de amenajare portuară;
- plan de afaceri;
- plan de punere în aplicare;
- strategie de punere în aplicare a modelului de port.
7. Centru naţional de informare şi promovare turistică Giurgiu
Descriere proiect: Proiectul vizează:
- crearea la Giurgiu, în Parcul Mihai Viteazul, a unui centru naţional de informare şi promovare turistică (CNIPT) şi dotarea acestuia, construcţie unitară la nivel naţional, în scopul creşterii numărului turiştilor;
- includerea Centrului Naţional de Informare şi Promovare turistică de la Giurgiu în reţeaua nou înfiinţată la nivel naţional şi în sistemul integrat şi informatizat nou creat pentru promovarea ofertei turistice româneşti şi pentru accesul celor interesaţi la aceasta;
- crearea unei baze de date în domeniul turistic în scopul creşterii  atractivităţii pentru turism şi afaceri a municipiului şi regiunii.
Valoare totală proiect: 139.783 euro, din care:
- fonduri nerambursabile: 110.618 euro, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013
- contribuţie proprie (buget local): 29.164 euro